Nu sunt Vasile Lefter. Sunt un admirator al lui Vasile Lefter! Ce, nu vă vine să credeti? Păcat că e un tip cu mult bun simţ şi nu scrie mai mult pe blog. E foarte talentat! Nu sunt Vasile Lefter, deşi scrisul seamănă. Sunt un fan Lefter!

Ca de fiecare data, promotia mea, care se tot revede in fiecare an, astepta si in aceasta vara sa vina Americanul, un coleg plecat in America pe cand in tara avea de toate. Cei din lagarul austriac de asteptare si triere nu intelegeau de ce un om cu functie mare, bine platit, vrea sa emigreze.

Dupa o lunga asteptare in “superbele” conditii de ghetou international, i-a venit randul sa fie intrebat chiar de americani cum si de ce.
Desteptii diplomati tot nu intelegeau. Si atunci colegul meu si-a iesit din pepeni, dand un raspuns taios: “Daca eu as fi in locul tau, iar tu te-ai fi nascut in tara mea, poate ai intelege.”
Dupa numai 10 minute functionarul diplomatic s-a intors cu viza. Era un miracol sau un soc in comunicare?

Umilintele au fost razbunate in timp. Inteligenta a invins obtuzul. Astazi N.T. este un nume de referinta in Cosulting International. Los Angeles l-a adoptat ca pe un cetatean de exceptie!

De trei zile ma spal cu sapunuri europene. Ma pregatesc pentru alegeri. Vreau sa fiu foarte curat ca sa nu influentez calitatea scrutinului, care oricum va fi “Curat murdar.” De ce votam? De-aia!

Am raspuns invitatiei Realitatii TV Focsani cu placere. Probabil ca multi telespectatori se asteptau sa tun si sa fulger impotriva premierului, un om absolut nevinovat, ajuns in frunte fara voie, incercand sa iasa in fata cu ceva. Nu judec ordonanta de pe pozitia specialistului care incearca sa demonstreze ca s-a incalcat constitutia. Pentru mine lucrurile sunt mai simple. Nu s-a tinut seama de zestrea paremiologica a romanilor care te invata cum sa procedezi inainte de a purcede la ceva important. Selectez cateva mostre de intelepciune prin care pot sintetiza acest lung prilej de vorbe si de ipoteze:

S-a grabit ca fata mare la maritat.

Graba strica treaba.

Nu te lega la cap daca nu te doare.

A pus carul inaintea boilor.

Rezultatul: Unde dai si unde crapa!

Realitatea este ca nu prea avem nemti. Numai ei stiu sa masoare de zece ori si sa taie o data.
Problema e ca tara BOCCESTE!

un articol de I. Gr. CHERCIU

Săptămâna trecută, sala de festivităţi a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Vrancea a găzduit lansarea cărţii „Eu, cetăţeanul… – pilule de inimă rea”, scrisă de binecunoscutul şi recunoscutul profesor Vasile Lefter. Ieşită, în ediţie revăzută, de sub teascurile sârguincioasei Edituri Andrew din Focşani, cartea este dedicată nepoţilor autorului, Vlad şi David, viitori parlamentari în 2028. Cartea ar putea fi o replică, actualizată, a lucrării medievale a lui Neagoe Basarab, adică, un fel de Învăţăturile lui V. Lefter către nepoţii săi, Vlad şi David, pentru vremea când vor fi parlamentari români. Le-ar fi de folos şi micuţilor de azi, şi marilor de acum, dar cu mult mai mult le-ar trebui mai-marilor de acum grăbiţi să ne guverneze. Citită astfel, trăieşti un paradox:

1. cartea aceasta n-ar fi trebuit să apară (dar cum să nu apară dacă lumea şi vremea anilor noştri dau la iveală comportamente, aptitudini şi atitudini din care bunul simţ, decenţa, simţul măsurii, al dreptăţii şi al adevărului etc. s-au risipit aproape de tot?);
2. cartea aceasta este foarte bine că a apărut, alcătuindu-se din foiletoanele şi cugetările risipite de autor, o bună bucată de vreme, în paginile „răposatului” ziar „Milcovul”; saltul de la pagina de ziar la oglinda cărţii s-a făcut în chip fericit, cu multă responsabilitate civică şi cu multă inspiraţie literar-eseistică…

Trăitorii de azi află în carte o seamă de ipostaze ale comportamentului uman pe care autorul le pune sub „lupa” ironiei sau a cugetării pentru ca eradicarea lor să fie mai alertă. În acest fel, ar fi de aşteptat ca lumea românească din anul 2028 să fie cu totul altfel decât cea de acum, iar nepoţii-parlamentari şi cei din generaţia lor să se bucure şi să fie fericiţi că trăiesc într-o ţară nouă, curată, scuturată ireversibil de gunoaiele sufleteşti care astăzi îi îneacă sufletul… Cartea profesorului Vasile Lefter izbuteşte să îmbine două dimensiuni: ipostaza de a fi carte de literatură cu imaginea de a fi o carte de morală, dar fără a cădea în păcatul de a fi moralizatoare. Este o carte aparent veselă, dar tristeţea autorului transpare printre rânduri fiindcă el şi-ar fi dorit mult să vieţuiască într-o lume şi într-o societate fără metehne de felul celor zugrăvite şi stigmatizate. Acest florilegiu de gânduri şi de ipostaze ce vizează o foarte bună cunoaştere a lumii în care trăieşte şi a naturii umane este structurat pe trei secvenţe narative şi atitudinale, fapt ce generează naturaleţe, vioiciune a spiritului, mobilitate a trăirilor: Pilule de inimă rea; Scrisori cu plata la destinaţie; Haz de necaz.

Pilule de inimă rea relevă în 37 „pilule” caracterologice întâmplări şi ipostaze în care anormalul se strecoară în viaţa cetăţii şi i-o urâţeşte; ele sunt însoţite de bogate pilde extrase din bogăţia paremiologică românească. Prin ele, autorul caută resurse Scrisori cu plata la destinaţie (adresate cititorului perceput în diverse ipostaze: de prieten drag, omule, stimabile, amice, domnul meu, prea cinstite lexicologule, frate al meu, domnule drag, hai să trăieşti, „capitalistule”, cetăţene ş.a.). Ele sunt completate de inspirate elemente lexicografice în care sunt incluse „caractere”, „fiziologii” amintind de tehnici verificate demult de clasici şi de romantici. Dar puse acum în retorte noi, ele ne încântă. Haz de necaz încearcă să mai îndulcească vorbele-n răspăr din paginile anterioare. Dar „singurătatea alergătorului de cursă lungă” îi oferă prilejul de a privi scena lumii cu înţelegere, cu încredere în puterea ei de schimbare, cu forţa creştinului de a ierta. Deşi nu-i o carte de „buzunar” (prin dimensiuni!) şi nici „de sertar” (cum s-a zis despre o anume aşteptată literatură!) este o carte trebuincioasă care pune pe gânduri pe cititori înveselindu-i, dar care îi şi înveseleşte punându-i pe gânduri la vremurile când unii chiar vor apuca să trăiască într-o lume normală şi normalizată.

I. Gr. CHERCIU

articol publicat in ziarultau.ro

Cand nici nu ma gandeam, o buna prietena a sotiei mele dragi ne-a rugat sa lansam o carte sub sponsorizare liberala. Ideea era sa lansam la Focsani monografia Gugestiului. Elizia insa are prea mult bun simt si nu poate sa triseze, asa ca a ramas varianta unei altfel de carti. Pacatul a cazut pe o carte mai veche de-a mea, ale carei cronici-pamflet se potriveau de minune zbaterii electorale. Am revazut pagina cu pagina si am realizat o antologie de prima urgenta, ca si cum nimic nu s-ar fi schimbat in societatea romaneasca. POT SPUNE CA NOUA CARTE IMI PLACE NESPUS DE MULT. “Eu cetateanul…” este o carte-strigat, pe care liberalii prezenti la o lansare cu pretentii au primit-o cu multa caldura, NINI SAPUNARU oferind chiar mostre de lectura si interpretare.

Poate ca furat de eveniment nu am multumit cum se cuvine tuturor acelora care au crezut in eveniment. O fac acum, in liniste si dezinteresat. Lista e lunga: Anisoara Aioanei a fost “vinovatul” principal; sponsorilor le-am multumit in carte; lui Andrei Lefter ii multumesc acum pentru admirabilele fotografii prezente in carte; actorilor Cotiga si Spiridonescu le raman recunoscator; lui Radu Borcea, moderatorul, ii aduc de asemenea omagiile mele; Inspectorilor generali Iordache Bostan, Emil Onea si Tudor Gogancea le voi purta aceeasi recunostinta; lui Mircea Dinutz ii doresc multa sanatate si-i sunt recunoscator pentru extraordinarul efort depus pentru a fi alaturide mine; le multumesc frumosilor adolescenti din Atelierul celor sapte arte, care au cantat superb si carora le-am pregatit doua texte originale pentru colindele de Craciun; multumiri si lui Virgil Lovin, care cu grupul sau a incantat iubitorii de frumos; cele mai alese sentimente pentru toti martorii evenimentului cultural din aula ISJ Vrancea.

A fost ca un vis, ca un vis frumos trait aievea intre prieteni!

In curand va voi impartasi poze si video de la lansare…

Iata pozele:

Evenimentul va avea loc marti, 25 noiembrie, la Inspectoratul Scolar Vrancea.

Autorul, Vasile Lefter, alaturi de sotia sa Elizia, va asteapta cu multa caldura la o discutie amicala in Sala Amfiteatru, marti, la ora 18.

In curand va aparea cartea intitulata “Eu, cetateanul… pilule de inima rea” semnata Vasile Lefter.

Detalii mai multe veti afla pe parcurs…

Cand am infiintat Centrul de Deschidere Hispanica in 1997, nu m-am gandit ca chiar ambasadorul Spaniei va scrie intr-o zi in cartea de onoare.

Am trimis doar un mesaj scris cu mestesug la Ambasada Spaniei. Probabil ca invitatia mea a aparut insolita. LA CATEVA MINUTE AM FOST CONTACTAT DE ASISTENTA EXCELENTEI SALE, fiind rugat sa schimb cu o zi mai devreme data sarbatoririi ZILEI NATIONALE A SPANIEI. In loc de 12 octombrie noi am aniversat pe 9, cu trei zile mai devreme. Am urmat toti pasii protocolari, pregatind totul ca la carte. Mai intai ne-am propus o intalnire informala pe teme de invatamant, apoi un spectacol cu pronuntat caracter spaniol. S-a vorbit in spaniola si romana, Excelenta Sa vorbind bine si romaneste.

Plecarea spre teatru s-a facut cu putin timp inainte de ora 17. Domnul ambasador a avut placerea sa ma invite in limuzina diplomatica, intretinandu-ne cordial tot drumul.

Spectacolul a socat de la in ceput prin emotia creata de cele doua imnuri nationale. Am prefatat alocutiunile aniversare, dupa care domnul ambasador a vorbit destins despre Ziua Nationala a Spaniei. Dupa o ora conform intelegerii l-am condus la masina pentru ca era asteptat in Bucuresti. A ramas ca in cateva zile sa-l caut pentru demararea unui schimb scolar Spania – Romania.

A fost un vis frumos, care s-a terminat prea repede. Sotia mea e convinsa ca aceasta bucurie unica a venit ca un dar de la Dumnezeu pentru zbaterea mea in slujba limbii lui Cervantes.

Am reusit si imposibilul. Pe 9 octombrie ambasadorul Spaniei la Bucuresti a raspuns invitatiei Centrului Hispanic pe care il conduc si a venit in Focsani la Liceul Pedagogic Spiru Haret sa ne cunoasca si sa asiste la manifestarile organizate cu prilejul Zilei Nationale a Spaniei, care se sarbatoreste pe 12 octombrie. Am fost incantat de aceasta prezenta, reusind sa conduc totul dupa regulile impuse de protocolul diplomatic. S-a intalnit cu elevii si profesorii Liceului, a asistat la un spectacol preponderent pe teme spaniole si in limba spaniola. Totul a fost de vis. Televiziunile si ziarele locale au consemnat multumitor evenimentul.

URMEAZA REGELE SPANIEI? Vasile Lefter inca il asteapta!